’U vinu Zzibbibbu
Cala u suli a ṭṛamuntari,
e ’ccarizza celu e mari;
e a sira si ’ddurmenta,
a menzu ô hjàuru r’a menta.
U vignarolu, senza fretta,
’u Zibbibbu maturu spetta;
mi si quagghja ’a sò furtuna,
prega a Ddiu sutta ’a luna,
mi si faci mustu ’u vinu:
siccu, ruci o frizzantinu.
Netta favi e ’nzalata,
’a salami è già tagghjata;
mentri juma a carvunella,
nc’è cu balla ’a tarantella.
’U pumaroru ’nte tiani,
ddu’ crapetti paisani;
su’ rrustuti i mulingiani
supra ’a fette randi ’i pani.
Cu l’amici na cantata,
’nta na randi tavulata;
na ṣṭṛuzzata ’i vinu veru,
mentri crisci stu pinzeru.
Mi si faci mustu ’u vinu:
siccu, ruci o frizzantinu.

